2015.07.17.  15:00

Echipele au plecat dimineața devreme de la Szeged și s-au întâlnit cu rangerii Parcului Național Kiskunság lângă localitatea Kecskemét. Am fost întâmpinați de o zi cețoasă și ploaie picurând în mare parte a zilei, devenind mai senin doar spre după-masă, când, pentru scurt timp și-au făcut apariția și razele soarelui. Poate a fost mai bine așa, fiind totuși mai ușor de suportat vremea capricioasă decât să cutreierăm pusta într-o zi caniculară de iunie cu 40 de grade.

Dumbrăveancă de după-masă (Foto: Sütő Péter Pál).

În zona Szabadszállás, în anul 2013 a apărut prima pereche de dumbrăvenci cuibăritoare, în 2014 au cuibărit aici deja 3 perechi, iar anul acesta, în 2015 deja un număr de 5 perechi clocitoare au fost descoperite de către agentul de teren Pigniczki Csaba. Stabilirea speciei aici, creșterea numărului de perechi și cucerirea acestor zone noi a fost posibilă datorită programului IPA, în cadrul căruia au fost amplasate un număr de 20 de bucăți de scorburi artificiale de tip „D”. În cursul acestei zile am controlat toate cele douăzeci de cuiburi artificiale, ziua începând bine, reușind să capturăm o pasăre adultă deja la prima scorbură.  

Prima dumbrăveancă inelată a zilei (Foto: Sütő Péter Pál).

Înainte de masă, într-o scorbură deteriorată, a cărui acoperiș lipsea, am găsit cuibărind un vânturel de seară. Specia ocupă cu regularitate astfel de scorburi care devin semideschise, gâsind în ele loc ideal pentru cuibăprit. 

Femelă de vânturel de seară după inelare, înainte de eliberare (Foto: Sütő Péter Pál).

La începutul perioadei de cuibărit, când în cuib sunt încă ouăle depuse sau pui proaspăt eclozați, specialiștii sunt ocupați cu inelarea păsărilor adulte. Când puii încep să crească, capturarea păsărilor adulte devine foarte greoaie, fiindcă petrec doar o perioadă foarte scurtă în scorbură, doar cât lasă prada și zboară. Periaoda asta devine din acest moment propice inelării puilor. Marcarea individuală a păsărilor adulte este importantă, dat fiind faptul, că rata de supraviețuire a lor este mult mai ridicată decât al păsărilor tinere; putând oferi astfel informații mai mulți ani la rând.

Control la cuib (Foto: Göcző Gabriella).

Pui de mărime potrivită pentru inelare (Fotó: Sütő Péter Pál).

În cadrul proiectului, păsările primesc un număr de trei inele. Unul dintre acestea este clasicul inel ornitologic de metal, celălalt un inel color cu caractere (litere și numere) care ajută identificarea păsării fără a fi recapturată, doar cu ajutorul citirii inelului cu binoclu sau lunetă, iar cel de al treilea un inel unicolor (alb, roșu, galben etc.), care reprezintă marcajul regiunii. Dat fiind combinațiile inelelor colore care sunt unice, păsările observate pot fi identificate la nivel de individ prin citirea inelelor. Inelele cu cod se fixează pe piciorul drept, iar cel de metal, cu inelul care indică regiunea va fi pus pe tarsul stâng. Inelul care indică regiunea poate fi situat deasupra inelului de metal sau sub acesta, și culoarea și poziționarea lui dă ultimul caracter al inelului cu cod, divulgând identitatea păsării și în cazul în care ultima cifră sau literă de pe inelul cu cod nu se vede, este acoperită.

Combinația inelelor din regiunea Szabadszállás (Foto: Göcző Gabriella).

Dumbrăveanca ocupă deseori zone în care se practică pășunatul și se întind pășuni mai mari, deoarece, iarba scurtă facilitează capturarea prăzii. În zonă am putut surprinde mai multe turme de oi, nu este deci de mirare, că zona este preferată de către dumbrăvence.

Un membru al turmei a gustat chiar și emblema LIFE (Foto: Göcző Gabriella).

Turmă la pășunat (Foto: Göcző Gabriella).

Ziua am încheiat-o tot la un cuib de dumbrăveancă, unde am putut observa cum părinții cărau hrană la scorbură, reușind să facem și câteva fotografii despre ei.

Dumbrăveancă, sosind cu hrană (Foto: Sütő Péter Pál).

Göcző Gabriella

Zoom Kobe XII ZK12